= selectarea unui produs individual sau a unei anumite unităţi din domeniul alimentar în special pentru a confirma sau respinge o suspiciune de neconformitate. Nu este o prelevare aleatorie. Datele raportate se referă ele însele la unităţile suspicionate ale populaţiei. Rezultatele nu se generalizează şi se referă numai la produsul alimentar prelevat sau la unitatea aleasă. Exemplu – Prelevarea în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la om sau la animale, prelevare neplanificată ca urmare a unei notificări SRAAF, reclamaţii, prelevare ca urmare a unor rezultate de laborator necorespunzătoare
= O strategie planificată unde selecţia probelor se realizează plecând de la grupuri de populaţie definte anterior ca fiind de “risc înalt”. Probele, în mod normal, sunt selectate pentru a exemplifica sau a documenta condiţii necorespunzătoare sau falsificarea suspectă a unui produs. Prelevarea este selectivă şi orientată către anumite produse sau producători. Procedura de prelevare poate fi aleatorie sau nu. Specificaţia populaţie de “risc înalt” este dată fie de studii ştiinţifice, fie de analize anterioare sau informaţii referitoare la alte regiuni sau ţări. Comparabilitatea rezultatelor se bazează atât pe definiţia populaţiei ce va fi analizată cât şi pe modul în care probele au fost prelevate. Rezultatele pot fi aplicate pentru întreaga populaţie dacă proba este prelevată aleatoriu, asigurând reprezentativitatea populaţiei analizate. Prelevarea selectivă – reprezintă prelevarea suplimentară ca urmare a identificării unui risc sau a unor rezultate al analizelor probelor necorespunzătoare ce impune o supraveghere suplimentară. Note de serviciu - tematice, controale judetene,